Bibliotecă Virtuală

That's not just logic. That's relaly sensible.

Usor influentabil, Costache nu poate scapa de teroarea pe care o reprezinta sora sa, Aglae, obsedata de gandul ca Otilia ar putea mosteni intreaga avere a batranului: “Ba ma priveste, ca sunt sora ! Am dreptul sa te impiedic, daca nu ma esti intoate mintile, sa faci cine stie ce. Eu vreu sa-ti fac binele!”. Otilia, prin comportamentul copilaros afisat in fata batranului, il influenteaza si ea puterniic, reusind astfel sa obtina intotdeauna ceea ce-si doreste.: “cand Otilia inconjura cu lantul delicat al mainilor ei subtiri gatul lui mos Costache, batranul radea cu toate liniile fetei, dar daca Otilia dezaproba, oricat de bland ceva, mergea in varful picioarelor, ca in odaia unui copil bolnav”.
.” Moartea lui Costache Giurgiuveanu nu survine natural, ci de pe urma unui soc, de aceea sfвrsitul are valoare de simbol.
In ciuda numeroaselor sale defecte, mos Costache ramane in mintea si in constiinta cititorilor drept un batran cam avar, dar simpatic in fond si care cauta mereu sa fie mai bun, sa-si depaseasca conditia, dar care are parte de un sfarsit tragic, pe care nu il merita. Costache Giurgiuveanu este , in final, demn de mila, caci, in fond, el este singur, averea sa fiind unicul lui scop, ceea ce il tine viata, si care reprezinta o prada atractiva pentru cei din jurul sau. Avaritia sa poate fi interpretata si ca un gest de autoaparare in fata lumii si societatii aflate in schimbare, pe care batranul nu le mai poate intelege. Dar mai presus de toate, lectia de viata pe care personajul ne-o da, si anume ca banii si averea nu trebuie sa se transforme intr-un scop care sa ajunga sa ne guverneze viata, este extrem de valoroasa si demna de luat in seama.