Doreşti un referat pe care nu-l gaseşti ??? Noi facem rost de el, tu doar trebuie să ne contactezi. Skype: ARTstudioMD-Isidor
Sondaj
Lucrarea la atestarea
Tema:
Colaborarea dintre profesori şi bibliotecarii şcolari.
Planul:
1. Biblioteca şcolară – laborator de învăţare. Calităţile bibliotecarului şcolar. 2. Dificultăţile ce le întâmpină bibliotecarii şcolari în activitatea lor. 3. Colaborarea corpului didactic şi a părinţilor cu bibliotecarul şcolar. 4. Biblioteca şcolară şi secolul XXI. 5. Câteva momente din practica de lucru.
Biblioteca şcolară este principalul laborator de creaţie şi de învăţare. Principala sa menire este susţinerea procesului instructiv-educativ. Pentru aceasta biblioteca şcolară are nevoie de un bibliotecar bun, care să aibă următoarele calităţi:
să fie bine informat;
să aibă experienţă culturală semnificativă;
să manifeste solicitudine faţă de cititori
să citească, să fie erudit;
să aibă studii corespunzătoare responsabilităţilor asumate;
să aibă iniţiativă, spirit creativ şi discernământ;
să fie un bun psiholog;
să fie onest, inteligent, comunicabil.
Dar bibliotecarii şcolari au de întâmpinat o serie de greutăţi în activitatea lor. Din cauza reducerilor bugetare, a crizei economice în care ne aflăm, bibliotecile şcolare aproape că nu se completează deloc cu literatură şi nici cu presa periodică. Din cauza nevoii de spaţiu suplimentar, pe măsură ce populaţia şcolară este în creştere şi programele de calculator se extind, multe şcoli şi-au transformat bibliotecile în săli de clasă, reducând substanţial timpul destinat elevilor pentru regăsirea publicaţiilor şi studiul individual.
Personalul de conducere din şcoală poate organiza şi este foarte necesar să organizeze programe şi diverse activităţi care să încurajeze colaborarea şi să facă din parteneriatul profesor-bibliotecar o prioritate majoră.
Enumerăm mai jos câteva sugestii, care s-au dovedit a fi valabile pentru mai multe districte şcolare pe care trebuie să le aplicăm în practică:
recunoaşterea oficială a importanţei lecturii, a multi-mediei şi a existenţei unui bibliotecar calificat în fiecare instituţie şcolară;
includerea activităţii bibliotecarilor şcolari în toate planurile de învăţământ;
crearea unor condiţii favorabile pentru colaborarea dintre profesori şi bibliotecar;
asigurarea condiţiilor pentru o perfecţionare profesională reciprocă, astfel încât profesorii şi bibliotecarii să înveţe şi să rezolve problemele împreună;
iniţierea în biblioteconomie trebuie să devină un obiectiv pentru întreaga comunitate şcolară, inclusiv pentru părinţi. Atitudinea acestora faţă de lectură este foarte importantă, deoarece adulţii care nu cunosc biblioteca sau nu sunt atraşi de ea vor opune rezistenţă la ideea de a frecventa biblioteca sau de a-şi duce copiii în acel loc;
prezentarea bibliotecii în timpul consultaţiilor cu părinţii sau al consfătuirilor dintre profesori şi părinţi, ca pe un mediu favorabil studiului;
organizarea unor zile ale bibliotecii pentru părinţi, în afara programului şcolar, pentru ca aceştia să capete experienţă în domeniul publicaţiilor, al materialelor didactice;
- utilizarea experienţei bibliotecarului pentru găsirea unor modalităţi de rezolvare a problemelor pe care Internet-ul le poate pune elevilor utilizatori.
Colaborarea dintre profesori şi bibliotecari leagă experienţa profesională a două grupuri, astfel încât aceştia pot realiza sau susţine o serie de inovaţii necesare îndeplinirii necesităţilor de studiu ale generaţiilor următoare de copii şi adulţi. Acest tip de colaborare îi va determina pe profesori şi pe bibliotecari să-şi reconsidere rolurile, prezentate astfel:
Procesul de instruire trebuie să se desfăşoare în echipă, în timpul orelor de bibliotecă, în cadrul unui studiu tematic. Profesorul asigură experienţa tematică, iar bibliotecarul pe aceea legată de publicaţii şi de studiul individual. Ambii planifică şi instruiesc în colaborare pentru o perioadă limitată.
Planificarea activităţilor şcolare trebuie realizată în echipă, astfel încât profesorii şi bibliotecarii să poată adapta împreună programul şcolar şi să poată comanda împreună cărţi şi alte materiale didactice.
Proiectele reuşite de colaborare vor fi comunicate şi altor profesori, bibliotecari şi manageri şcolari.
Vor fi organizate seminarii periodice de iniţiere în biblioteconomie pentru educatori, manageri şcolari şi părinţi, numindu-se în evidenţă avantajele frecventării bibliotecii.
Se va redacta un ziar local cu apariţie trimestrială pentru părinţi, în care să fie subliniată importanţa bibliotecii. Colaboratorii la acest ziar vor fi: bibliotecarul, profesorii, managerii şcolari şi elevi.
Bibliotecarul şcolar trebuie să prezinte în mod periodic noile publicaţii achiziţionate de bibliotecă educatorilor şi părinţilor.
Biblioteca şcolară trebuie să aibă un program flexibil care să cuprindă ore deschide zilnic pentru studiul individual şi pentru prelucrarea noilor publicaţii.
Se preconizează ca biblioteca secolului 21 să fie un cadrul multimedia care va servi membrilor adulţi şi elevilor dintr-o comunitate şcolară. Se vor stabili legături strânse cu bibliotecile publice locale, astfel încât dotările tehnice, colecţiile de publicaţii şi personalul de specialitate să poată fi utilizate împreună. Bibliotecile şcolare şi cele publice vor deveni centre de studiu şi de schimb de experienţă dintr-o comunitate şcolară. Mulţumită cărţilor şi mass-media disponibilă, atât tinerii, cât şi adulţii, vor considera biblioteca ca un centru cultural dedicat studiului comunicaţiilor şi proiectelor comunitare.
În practica mea de lucru m-am condus şi mă voi conduce de sugestiile enumerate mai sus. Sunt în colaborare cu personalul de conducere din şcoală, cu educatorii, învăţătorii şi profesorii. Activitatea bibliotecii şcolare este inclusă în fiecare an în planul perspectiv şi în planul anual al şcolii. Colaborez cu toţi învăţătorii claselor primare. Cea mai strânsă colaborare este cu profesorii-filologi. Permanent sunt la curent cu programele şcolare la aceste obiecte şi împreună cu profesorii ne străduim să îndeplinim programele, dar întâmpinăm iarăşi foarte mari greutăţi. Avem titluri numai câte un exemplar sau două, dar elevi 50-60, de ex. Rebreanu "Ion”, Sadoveanu "Fraţii Jderi” ş.a. Sunt în colaborare permanentă cu profesoara de geografie dumneaei nu se limitează numai la manual, ci este mereu în căutare, folosind toate materialele adăugătoare la tema dată de prin enciclopedii, dicţionare şi alte izvoare.
Avem legături strânse şi cu psihologul şcolar, ne ajutăm reciproc în lucru. Nu demult psihologul şcolar a întreprins o acţiune cu elevii claselor XI "Doi într-o bancă”, unde s-au declamat poezii, s-au audiat cântece, pe care elevii trebuiau să le recunoască – autorii, muzica etc. aici o mare contribuţie a avut şi biblioteca. Altă acţiune recentă a fost la limba română pe tema: "Gr.Vieru – poet al acestui neam”. Aici am amenajat expoziţia "Vieru – poet naţional” cu citată şi cu prezentare de carte, am ajutat elevii cu literatură suplimentară la temă. În clasa VI-"B” la ora educativă pe tema "Cartea – izvor nesecat de cunoştinţe” împreună cu diriginta şi profesoara de limbă română d Păunescu am pregăti o acţiune foarte bună despre carte. În clasa X-a s-a organizat seminarul tinerilor specialişti de fizică. Tânărul specialist de fizică este în strânsă legătură cu noutăţile ce apar în bibliotecă şi-i cointeresează şi pe elevii săi. În cadrul săptămânii limbii franceze a fost pregătită o interesantă acţiune în limba franceză, unde elevii au lucrat mult cu dicţionarele român-francez, au consultat literatura suplimentară la obiect, au pregătit relatări cu ajutorul profesorului şi bibliotecarului. Am prezentat o informaţie succintă despre metodele de colaborare bibliotecă-profesor.
Bibliotecile şcolare pot şi trebuie să stabilească legături între toate grupele de vârstă pe care le servim reunind la un loc persoane de diverse profesiuni pentru scopul comun de lectură, studiu individual, discuţii, negocieri şi rezolvarea problemelor comunităţii.
Bibliotecă este un termen provenit din combinaţia termenilor greceşti: biblos(carte) şi theke (cufăr). Se poate referi atât la o colecţie privată, cât şi, de cele mai multe ori, la colecţii mari, deţinute şi administrate de diverse instituţii.
